Biblioteca Metropolitana Bucuresti

1 iulie 1831, se infiinteaza Biblioteca Publica a Colegiului Sfintul Sava, conform Constitutiei tarii, art. 63, pct. 13, (supranumita Regulamentul Organic). Anual se aloca suma de 350.000 lei pentru tinerea scolilor publice in Capitala si in celelalte orase ale Principatului, a Tipografiei, a Bibliotecii. (Regulamentul Organic, Bucuresti, 1832, p. 25);
In anul 1833, se promulga legea Regulamentul scolilor, devenita anexa nr. IV a Constitutiei. in patru articole distincte sunt mentionate conditiile speciale privitoare la infiintarea bibliotecilor publice:

Art. 246. Pentru a se intocmi pe nesimtite o biblioteca in Colegiul din Sfantul Sava, si alta in scoala din Craiova, se va intrebuinta o suma de lei 5.000 pe an, pentru cumpararea cartilor, iar acum se vor aduna in Biblioteca Nationala din Bucuresti in Colegiul Sf. Sava cartile manuscriselor ce se vor afla impartite la felurite locuri publice, precum Mitropolia, Episcopiile, Minastirile si altele;
Art. 247. Se va face inca o rinduiala ca autorul sau editorul ce va publica vreo carte in Principatul tarii Romanesti sa fie dator sa dea cinci exemplare pentru Biblioteca scolii din Bucuresti si trei exemplare pentru Biblioteca scolii din Craiova;
Art. 248. Redactorii gazetelor si altor lucrari periodice vor da numai cate un exemplar la fiecare din aceste biblioteci;
Art. 249. Unul din profesori va implini slujba de bibliotecar si pentru aceasta i se va da un om de ajutor. (Regulamentul scolilor, in Buletin. Gazeta oficiala, II, 1883, nr. 45, 18 septembrie, p. 234.)

- Conform cu legea Regulamentul scolar, art. 247 intra in vigoare aproape concomitent, in 1833, legea Regulamentul cenzurii. Aceasta lege reprezinta prima reglementare romaneasca in domeniul cenzurii si, totodata, primul act normativ privitor la dezvoltarea colectiilor in bibliotecile publice. (Buletin. Gazeta Administrativa, II, 1833, Supliment extraordinar, nr. 1, p. 21–23);
- Fondul de carte, aproximativ 8.000 de volume, provine din patrimoniul Bibliotecii Mitropoliei Bucuresti. Regasim, totodata, carti din Biblioteca Academiei Domnesti a Sf. Sava imbogatita de-a lungul timpului cu lucrari de catre stolnicul Constantin Cantacuzino, patriarhul Hrisant al Ierusalimului, Domnii Constantin Brincoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat;
- Organizarea si catalogarea publicatiilor s-au facut pe limbi, iar in cadrul fiecarei grupe lingvistice sistematic, pe domenii, folosind, in parte, clasificarea bibliografului francez Jacques Charles Brunet. Primul catalog al bibliotecii a fost tiparit, in doua volume, in anii 1846 si 1847, prin ingrijirea profesorului – bibliotecar, Iosif Genilie. Manuscrisele si tipariturile in limba romana, aproximativ 600 de titluri, cuprinse in Catalog, confera acestora si valenta de prima bibliografie nationala sistematica;
- Fondul de carti transferate s-a imbogatit prin mai multe donatii. Presa vremii, indeosebi Muzeul National din 5 august 1836, relateaza ca biblioteca care acum se asaza in Colegiul Sf. Sava dobandeste simtitoare daruri;
- 5 octombrie 1836, Eforia scoalelor a elaborat si a pus in aplicare primul Regulament de organizare si functionare al unei biblioteci publice romanesti. Potrivit acestui act normativ, Biblioteca Sf. Sava urma sa fie deschisa publicului 5 ore zilnic, iar custodele era insarcinat a sedea in sala de citit a bibliotecii nelipsit in toate aceste ceasuri, priveghind a pazi linistea si buna oranduiala intre cititori, a le da indata cartile, ce vor cere si a le aseza iarasi la locul lor;
- 1836, sunt numiti de catre Eforia scoalelor, directorul bibliotecii, Gheorghe Ioanid, profesor de limba greaca la Colegiul Sf. Sava, si custodele-bibliotecar Nicolae Nenovici, inlocuit ulterior in anul 1843, pentru ca nu se indeamna a se acomoda cu regulile intocmite;
- 8 iunie 1838, deschiderea oficiala pentru cititori ai Bibliotecii Publice a Colegiului Sintul Sava. (Romania, I, 1838, p. 537);

- 1840, Eforia scoalelor suplimenteaza personalul Bibliotecii publice Sf. Sava cu un post de custode;
- 1840, se infiinteaza reteaua bibliotecilor publice judetene, potrivit solicitarii Ministerului de Interne (Vornicia din Launtru) catre prefectii de judete care au indatorirea de a organiza biblioteci in fiecare oras resedinta de judet;
- 1845 si 1846, sunt publicate cele doua volume ale Catalogului Bibliotecii Sf. Sava, prima lucrare bibliografica romaneasca de importanta deosebita;
- 11 iunie 1848, izbucneste revolutia in Bucuresti si activitatea bibliotecii se intrerupe pina in anul 1849;
- 1849–1859, problemele deosebite sunt generate de conditiile improprii: lipsa de spatiu pentru depozitarea publicatiilor si necesitatea repararii imobilului bibliotecii;
- 1862, este promulgata Legea presei. Se hotaraste depunerea a patru exemplare la Ministerul Instructiunii Publice si a 2 exemplare la fiecare Prefectura judeteana, cu scopul: Spre constatarea dreptului de proprietate garantata autorilor de scrieri si publicatii literare si artistice se va tine un registru special la Ministerul Instructiunii Publice…, iar autorii primesc odata cu depunerea operelor un extras din registru. in completarea acestor dispozitii, in 1864, legea Regulamentul pentru bibliotecile publice, art. 11, stipuleaza: Bibliotecile centrale primesc depozitele de carti, ziare, etc., datorate de autori si editori dupa Legea presei. in felul acesta, depozitul legal are caracter de cenzura, de dezvoltare a colectiilor publice de biblioteca si de garant al proprietatii intelectuale;
- 1864, 23 octombrie, este promovata prima lege romaneasca specifica pentru biblioteci, cunoscuta sub denumirea Regulamentul bibliotecilor publice. Acest act normativ este contemporan cu intreaga dezvoltare biblioteconomica europeana: in anul 1850, este promulgata in Anglia, Legea pentru bibliotecile publice, (Public Libraries Act) prin care se asigura gratuitatea serviciului de lectura publica;
- 1885, este promulgata Legea imprimatelor, mai exact, Legea pentru obligatiile atelierelor de arte grafice fata de Biblioteca Academiei Romane, Fundatia Universitara Carol I din Bucuresti si de Biblioteca Centrala din Iasi, dupa votarea in Senat, in 6 iunie 1881, si in Camera Deputatilor, in 20 martie 1885 se stipuleaza trimiterea a 3 exemplare la Biblioteca Academiei Romane si Biblioteca Centrala din Iasi, precum si a 2 exemplare la Biblioteca Fundatiei Carol I;
- 1904, 14 martie, apare Legea imprimatelor si regulamentul de aplicare ce modifica numarul de exemplare obligatorii, anume 2 exemplare pentru Academia Romana si Biblioteca Centrala Iasi, precum si 1 exemplar pentru Fundatia Carol I;
- 1922, 27 noiembrie, se completeaza legea anterioara a depozitului legal, in sensul trimiterii a cite 2 exemplare Bibliotecii Academiei Romane, Bibliotecii Universitatilor din Iasi, Cluj, Cernauti, Bibliotecii Ateneului Roman si Bibliotecii din Chisinau, precum si cite 1 exemplar Bibliotecii Fundatiei Universitare Carol I, Asociatiunii pentru literatura si cultura poporului roman din Sibiu, Fundatia culturala Principele Carol si Societatea Vrancea;
- 1935, Primaria Municipiului Bucuresti reinfiinteaza Biblioteca Municipiului Bucuresti, institutie care functioneaza pana in prezent.
- 1949-1957, Biblioteca Centrala Bucuresti si, ulterior, intre 1957 – 1968, Biblioteca Oraseneasca Mihail Sadoveanu, a jucat rolul de coordonator metodologic pentru bibliotecile raionale din municipiul Bucuresti;
- 1969-2002, Biblioteca Municipala Mihail Sadoveanu, ulterior, Biblioteca Metropolitana Bucuresti, dupa reorganizarea administrativa a Bucurestilor a centralizat principalele servicii, bibliotecile raionale devenind filiale ale Bibliotecii Municipale.