MTR

Recunoașterea internațională a valorilor culturale ruse, indiferent de domeniul în care acestea au fost reflectate, nu a ținut cont de niciun fel de bariere, fie ele istorice, sociale sau economice. Valorile spirituale ale rușilor, ale oamenilor al căror destin s-a scris la interferența dintre Orient și Occident, respiră în fiecare rând al lui Tolstoi, Dostoievski sau Cehov, vibrează în fiecare notă a lui Ceaikovski sau Rahmaninov, trăiește în fiecare trăsătură de penel a lui Rubliov.

Mare parte a cinematografiei ruse este reprezentată de creațiile din perioada sovietică, lucru ce stвrnește reacții contradictorii оn rвndul marelui public din Romвnia. Amintirea lungii perioade оn care țara noastră a fost în sfera de influență a Uniunii Sovietice trezește amintiri neplăcute generațiilor mai vârstnice, însă caravanele filmului rus din perioada comunistă au fost o experiență plăcută pentru cei mai mulți, căci calitatea estetică a artei cinematografice sovietice a ajutat la depășirea dificultăților cotidiene, a redus excesul de informații ideologice și oboseala emoțională.

Program:
Luni, 23 mai

19:00 Steaua / Zvezda, de Nikolai Lebedev, Rusia, 2002, 1h 35 min. Dramă, razboi. Cu: Igor Petrenko, Artiom Semakin, Aleksei Panin, Aleksei Kravcenko. Film de deschidere. Intrare liberă.

Marţi, 24 mai

19:00 Italianul / Italianetz, de Andrei Kravciuk, Rusia, 2005, 1h 35 min. Dramă. Cu: Kolya Spiridonov, Mariya Kuznetsova, Nikolay Reutov. Intrare liberă.
21:00 Made in Dagenham, de Nigel Cole, Marea Britanie, 2010, 1h 55 min. Comedie, Cu: Andrea Riseborough, Imelda Staunton, Sally Hawkins

Miercuri, 25 mai

19:00 Oamenii jazz-ului / My iz dzhaza, de Karen Șahnazarov, Rusia, 1983, 1h 30 min. Comedie muzicală. Cu: Igor Skliar, Aleksandr Pankratov-Ceornîi, Nikolai Averiușkin. Intrare liberă.

Toate aceste filme vor primi denumirea in limba romana dupa jurizarea concursului studențesc de subtitrări care reprezintă prima etapă a proiectului Kino+. 38 de studenți (17 echipe) ai Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universitatii din Bucuresti, avand specializarea limba rusă, s-au înscris în competiție, alegând câte un film din această listă. Perioada de lucru se încheie pe data de 8 mai, iar pe 23 mai vor fi anuntați câstigătorii. Premiile vor oferite de către organizatori (Universitatea din Bucuresti si Comunitatea Rușilor Lipoveni din Romania) și vor consta, оn mare parte, оn cărți ce le vor fi necesare оn activitatea lor școlară sau profesională ulterioară.

Intrarea va fi libera.

De vineri, 15 aprilie, pana duminica, 17 aprilie, mesteri din toate zonele tarii vin sa sarbatoreasca Floriile la Muzeul Taranului Roman. Olari, fierari, cioplitori, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar si tesatoare, impletitoare, incondeietoare vor veni la Targul de Florii de la MTR cu: obiecte din lemn, ceramica, tesaturi, jucarii, instrumente muzicale, podoabe, oua incondeiate, mobilier pictat, icoane.

De-ale gurii puteti targui: suc de mere, cofeturi din Teleorman, turta dulce de Harghita, kürtös kalács, halvita, magiun de prune din Topoloveni, miere de albine si laptisor de matca, polen si propolis, ierburi de leac, palinca de Bihor si vin, mancaruri de post la Clubul Taranului. Nu vor lipsi nici florile fel de fel, colorate si parfumate cum numai in aprilie gasim.

Prin targ...

- demonstratii de incondeiat oua;
- atelier de olarit – oale, blide si ulcele invartite la rota de mesterul popular Jorj Dimitriu;
- atelier de legatorie cu hartierul Razvan Supuran;
- expozitie de pictura naiva din Moldova a mesterilor Ioan Maric si Gheorghe Ciobanu, in Clubul Taranului;
- duminica, 17 aprilie, ora 12:30, la Clubul Taranului, Trupa de copii a atelierului de teatru de la MTR, coordonat de Beatrice Iordan, va sustine piesa de teatru de animatie Zana din Stejarul cu trei crengi;
- muzici si voie buna.

Sarbatoarea Floriilor: "In duminica de Florii, oamenii au voie sa manance peste. Merg la biserica ducand flori si se intorc ducand matisori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodarie si o pun la icoana: peste an ea capata tot felul de intrebuintari. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea oualor. Cum este vremea de Florii, asa va fi si de Paste. Sunt locuri unde in aceasta zi oamenii nu se spala pe cap, de teama sa nu albeasca (incarunteasca) la fel ca pomii aflati in floare. In alte parti se spala pe cap tocmai in aceasta zi, dar cu apa in care au fiert busuioc si fire de la canafii unui prapor care a fost purtat la o inmormantare de fata mare. Ca sa fie de folos parului, sa-l faca sa straluceasca de sanatate, apa trebuie varsata la radacina unui par". (Ghidul sarbatorilor romanesti, de Irina Nicolau)

Muzeul National al Taranului Roman va invita in perioada 10 - 13 aprilie, sa admirati si sa cumparati oua inchistrite, lucrate cu migala de Ileana Hotopila, din satul Lupcina, comuna Ulma, din judetul Suceava. Cu linii fine si miscari precise, Ileana Hotopila traseaza "calea ratacita" pe care se spune ca merg cei care au trecut in lumea de dincolo fara lumanare, "Braul Maicii Domnului", "Crucea Pastelui", "fierul plugului", "coarnele berbecului", "desagii popii" - motive vechi, inspirate din viata cotidiana care, daca nu ar fi continuate de fiecare generatie, s-ar pierde pentru totdeauna. Intrarea este libera.

Ambasada Elvetiei in Romania si Muzeul National al Taranului Roman va invita joi, 10 martie 2011, de la ora 18:00, la vernisajul expozitiei de fotografie Viata unui sat elvetian la 1896, care va avea loc in sala Irina Nicolau. Expozitia Viata unui sat elvetian la 1896 aduce in atentia publicului, prin intermediul fotografiilor, aspecte de viata cotidiana din Elvetia rurala de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

In cadrul expozitiei vom reuni imagini reprezentand asezari traditionale din cantoanele elvetiene intre care se disting interioarele locuintelor din Montbovon, Stanz precum si ecourile Renasterii tarzii ale Casei Chalamala. Acestora li se alatura imagini ale asezarilor temporare din zona alpina, ale bisericilor satesti, dar si ale fermelor de prelucrare a laptelui, ocupatie omniprezenta in satele elvetiene. Fotografiile ilustreaza activitatile diverse din mediul rural, reprezentand industriile casnice elvetiene – tesutul in Valais, prelucrarea firelor de borangic in Gersau, olaritul in centrul Heimberg. Atmosfera este completata de locuitori ai satelor imbracati in costume de lucru sau de sarbatoare, remarcabile prin eleganta, precum cele din St. Gallois sau Lucerna.

Expozitia, cuprinzand saizeci de imagini sepia - 45/30 – puse la dispozitia muzeului de cercetatorul etnolog Radu Octavian Maier, marcheaza colaborarea Muzeului National al Taranului Roman cu institutii reprezentative din Elvetia si este premergatoare proiectelor comune ce se vor materializa in acest an prin deschiderea la Bucuresti, in luna septembrie, a expozitiei L’air du temps in colaborare cu Muzeul de Etnografie din Geneva.

Expozitia va putea fi vizitata la sala Irina Nicolau, pana pe 3 aprilie, de marti pana duminica, intre orele 10:00 si 18:00. Luni este inchis.
Intrarea este libera.

Joi, 10 februarie, maestrul Victor Rebengiuc implineste 78 de ani. Cu aceasta ocazie, va invitam de la ora 18:30, la Noul Cinematograf al Regizorului Roman (Studioul Horia Bernea), la o proiectie speciala a unui film de referinta din cariera sa, Morometii (1987). La proiectia-eveniment, alaturi de Victor Rebengiuc, vor mai fi prezenti regizorul Stere Gulea, mai multi membri ai echipei sale de filmare, precum si numerosi alti reprezentanti importanti ai cinematografiei si teatrului din Romania, veniti sa-l omagieze pe sarbatorit.

Pe fondul unor mutatii sociale – care se vor dovedi ireversibile – filmul urmareste destramarea unei familii taranesti traditionale din Campia Dunarii, in ultimii ani interbelici. Incercarea autoritara si disperata a capului familiei, Ilie Moromete (Victor Rebengiuc), de a tine pe loc aceasta realitate esueaza. Odata cu Ilie Moromete, dispare un prototip social care a reprezentat secole de-a randul societatea romaneasca. Dispare, de fapt, o identitate care nu a mai fost inlocuita. Drama familiei Moromete este drama satului romanesc.

Morometii a primit numeroase distinctii nationale si internationale, printre care: premii ACIN 1987 – Marele Premiu, Premiul pentru imagine (Vivi Dragan Vasile), Premiul pentru interpretare masculina (Victor Rebengiuc), Premiul pentru costume (Svetlana Mihailescu), Premiul pentru muzica (Cornelia Tautu), Premiul pentru montaj (Mircea Ciocaltei), Diploma de onoare (Luminita Gheorghiu) –, Premiul pentru interpretare masculina (Victor Rebengiuc) la Festivalul de la San Remo (Italia), 1988; Premiul III „Ciorchinele de bronz” si Premiul pentru interpretare masculina (Victor Rebengiuc) la Festivalul de la Santarem (Portugalia), 1988.
Intrarea publicului este libera, in masura locurilor disponibile.

Asociatia Culturala Macondo va invita la Muzeul National al Taranului Roman, la o pauza de relaxare si la o gura de aer proaspat!

Pe 29 si 30 ianuarie 2011, de dimineata de la ora 9:00 pana spre dupa-amiaza la 5:00, Precupetii lui Gerar va asteapta cu veselie si oameni primitori in curtea Muzeului National al Taranului Roman. Atmosfera va fi inveselita de producatori cu legume si cu fructe de sezon, dar si de producatori de peste meleaguri care abia asteapta sa isi laude bucatele.
Veti putea gusta din bunatatile Italiei, Maitre Nicolas va va imbia cu branza de capra facuta dupa o reteta frantuzeasca „pour les connaisseurs”. Grecia isi va face simtita prezenta prin aroma de neuitat a uleiurilor de masline.

Se vor alatura si producatori autohtoni cu mezeluri felurite. Produse afumate si o excelenta sunca presata preparate de Svart Ovidiu din Suceava; deja renumita branza de burduf cu ardei si telemea de oaie pregatite de Dorin Bangala; carnatii de oaie picanti, apetisantele pastrame in bait propriu si salamul de mistret facute de Gheorghe Barza de la Sibiu.  Ca totul sa se incheie cu veselie se adauga un pahar de tuica „doi ochi albastri” din Arges de la Emil Florescu sau un vin de casa de la Mircea Stefanescu.

„Precupetii lui Gerar”, un eveniment organizat de Asociatia Culturala Macondo, te asteapta sa-ti amintesti bucuria mancatului slow intr-o viata cu ritm ametitor!